Neonicotinoidele – pentru fermieri mumă, pentru apicultori ciumă

neonicotinoid-seed Neonicotinoidele sunt o grupa de insecticide despre care se va scrie mult timp de acum incolo. Ma incapatanez sa scriu despre aceste insecticide subliniind de la bun ȋnceput ca doresc sa fac doar o simpla analiză, fără a fi partizanul nici uneia din părţile implicate ȋn această poveste. Pot spune că scriu aflându-mă pe baricadele amândurora tabere, atât al apicultorilor care susţin interzicerea acestui grup de substanţe, cât şi a fermierului care cunoaşte eficienţa acestor insecticide şi care logic ar avea tot interesul să le folosescă.

Să ȋncepem printr-o scurtă prezentare a grupei de insecticide problemă.

Neonicotinoidele sunt insecticide sistemice ce se folosesc ȋn tratarea seminţelor, precum şi ȋn controlul curativ al dăunătorilor prin stropiri ȋn perioada de vegetaţie a plantelor
De asemenea neonicotinoidele se găsesc ca şi substanţă activă ȋn produse de uz fitosanitar folosite ȋn horticultură pentru stropirile din iarnă ȋn plantaţiile pomicole, atunci când pomii fructiferi se găsesc ȋn repaus vegetativ. Aceste produse deşi conţin neonicotinoide nu au fost interzise.

A fost interzisă folosirea neonicotinoidelor pentru tratarea seminţelor, dar şi pentru stropiri ȋn faza de vegetaţie a plantelor, ȋnsă folosirea lor ȋn stropirea pomilor fructiferi, ornamentali, etc este permisă ȋn perioada de repaus vegetativ.

Ce ȋnseamnă sistemic?

Sistemic ȋnseamnă că substanţa activă din insecticid este absorbită de către plantă ȋn sucul celular, iar de acolo ajunge ȋn organismul dăunătorilor prin ingestie. Practic dăunătorii consumă plantele tratate cu insecticid şi se otravesc.
Denumirea de ‚‚neonicotinoide’’ derivă din modalitatea prin care acţionează asupra insectelor care au ingerat aceste produse. Imediat după ingestia insecticidului insecta dăunătoare cade de pe plantă şi moare, corpul fiindu-i paralizat din cauză că substanţa activă din respectivul produs acţionează asupra sistemului nervos.

Din ce motiv lipsa neonicotinoidelor nemulţumesc fermierii?

Culturile din ţara noastră sunt atacate de un cumul de dăunători foarte periculoşi, care ȋn câteva zile de la ȋnceputul atacului pot distruge o cultura ȋn totalitate. Spre exemplu, cea mai mare problemă, pentru care mai ales fermierii din sudul României sunt foarte stresaţi, o reprezintă răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis).

Acest dăunător poate pune la pământ ȋntr-un timp foarte scurt sute de hectare de porumb. Din păcate pentru noi, dăunătorul cu pricina este localizat cu preponderenţă la noi ȋn ţară, mai slab ȋn ţările vecine, ȋn Occident nefiind o problemă, iar de aici interesul mai ridicat al fermierilor români vis a vis de aceste insecticide. De asemenea tocmai din cauză că fermierii români se pare că ar fi cei mai loviţi de această situaţie, a dus imediat la formularea unei adevărate teorii a conspiraţiei. Despre asta ȋnsă puţin mai târziu.

Un avantaj enorm al neonicotinoidelor o reprezintă faptul că acţionează pe cât se poate de targhetat. Practic omoară strict dăunătorii problemă, neafectând celelate insecte şi de asemenea riscul de a se manifesta negativ asupra sănătăţii oamenilor este scăzut. Cel putin asta sustine tabara pro.

Să intrăm ȋn tabăra apicultorilor

albine moarteNeonicotinoidele au deja o istorie de peste 20 ani, iar aşa cum s-a menţionat la ȋnceputul articolului UE interzice folosirea acestor produse pentru ȋn tratarea seminţelor, precum şi pentru stropirea ȋn vegetaţie a plantelor. Pot fi ȋnsă utilizate produse ce conţin neonicotinoide ȋn stropirea pomilor fructiferi ȋn perioada de repaus vegetativ.

Ȋn ceea ce priveşte tratamentul cu insecticid a seminţelor, moartea albinelor provocată de neonicotinoide se poate produce ȋn modul următor:seminţele pot fi tratate cu o cantitate necorespunzătoare de insecticid, iar la semănat prin frecarea seminţelor una de cealaltă, de ambalaj, de angrenajul maşinii de semănat, substanţa să se desprindă de pe seminţe, iar apoi purtată de vânt să ajungă ȋn contact cu albinele, plantele melifere, stupi.

Acest tip de contaminare a fost ȋn modul cel mai clar dovedit, multe familii de albine căzând pradă greşelii fermierilor.

Al doilea tip de contaminare ar putea să aibă loc atunci când substanţa activă din insecticidul cu care au fost tratată seminţele pătrunde prin radăcină ȋn sucul celular al plantei, iar apoi la ȋnflorire, să ajungă până ȋn organele florifere, inclusiv ȋn polen şi nectar ȋn cantităţi infime.

Legat de acest tip de contaminare există foarte multe semne de ȋntrebare. Nici un studiu realizat până acum nu a venit cu un răspuns clar, care să aducă fără nici un fel de tăgadă dovada că tratamentul semintelor cu neonicotinoide afectează albinele.  De asemenea un aspect foarte important al tratamentului la seminte, ar fi faptul ca doar o mica parte din insecticid patrunde ȋn planta, ceea mai mare parte ramane ȋn sol si exista temerea ca acest insecticid s-ar putea acumula cu efecte devastatoare asupra microfaunei utile.

stropireAl treilea tip de contaminare ar fi tratamentul cu neonicotinoide ȋn faza de vegetaţie. Acest tip de tratament poate fi cel mai păgubos pentru apicultori. Cu toate ca aceste insecticide nu sunt omologate pentru a fi folosite ȋn timpul ȋnfloririi plantelor, totuşi sunt fermieri care nu ţin seama de acest aspect şi fac tratament la pomii fructiferi chiar şi când aceştia sunt ȋnfloriţi

Prin urmare substanta ajunge direct pe flori iar de acolo ȋn nectar şi polen, iar albinele sunt victime sigure.

Acest tip de practică este cea mai nocivă pentru albine şi de asemenea cel mai uşor de dovedit ȋn testele de laborator.

Ȋn SUA, Canada, iar mai nou şi pe meleagurile europene un număr impresionant de familii de albine mor ȋn fiecare an, rezultatul ‚‚legiştilor’’ fiind Colapsul Familiilor de albine. Ȋn SUA acest sindrom duce ȋn fiecare an la depopulări masive, iar la ora actuală au loc cercetări importante pentru identificarea cauzei şi a soluţiilor.
Despre acest sindrom se ştia mult ȋnainte să apară neonicotinoidele, fiind pus pe seama bolilor tot mai agresive şi a dăunătorilor tot mai numeroşi ȋn faţa cărora albinele nu pot face faţă. Cu toate acestea nici acum nu se cunosc toate detaliile privind acest sindrom.

Legat de neonicotinoide, se crede că aceste insecticide ajunse ȋn cantităţi infime ȋn nectarul florilor, apoi ȋn guşa albinelor provoacă scăderea imunităţii albinelor. Deşi analizele de laborator nu găsesc substanţa activă din insecticid ca şi cauză a decesului, totuşi se crede că insecticidul poate să producă breşa necesară parazitului sau bolii să pună stăpânire pe gazdă. Practic insecticidul să fie ‚‚săpunul de pe funie…’’.

Ce spun cercetările despre tratametul semintelor cu neonicotinoide?

Din păcate spun foarte puţine şi de aici foarte multe interpretări, fiecare după interesul propriu. Dacă citiţi articolele ştiinţifice scrise de centre de cercetare din SUA, Canada, etc veţi observa că ȋnsăşi lumea ştiinţifică este destul de polarizată.

Cercetări făcute de acelaşi centru de cercetare se bat cap ȋn cap, neaducând un răspuns clar cu privire la acest subiect. Ceea ce este 100% clar este faptul că neonicotinoidele au provocat moartea albinelor atunci când praful cu substanta activă de pe sămânţă, purtat de vânt a ajuns pe albine, pe plantele melifere, ȋn stupi şi au provocat moartea albinelor.

Ceea ce nu-i clar este dacă insecticidul aplicat pe seminte, ajunge cu adevărat ȋn aparatul florifer al plantelor şi dacă odată ajuns acolo afectează ȋntr-un fel sau altul albinele. Nici un studiu nu a venit cu un răspuns clar la această problemă.

Ce se poate ȋntâmpla mai departe?

cercetareSă spunem că neonicotinoidele vor fi permanent interzise. Dăunătorii ȋşi vor face de cap, multe culturi vor fi distruse, fermierii se vor orienta un timp spre alte culturi mai puţin susceptibile la atacul dăunătorilor.

Apoi fermierul ȋn loc să folosescă sămânţă tratată, va face stropiri cu insecticide, iar atunci cred ca pericolul pentru albine va fi mult mai ridicat, pentru că suprafeţele cultivate cu porumb spre exemplu sunt incomparabil mai ridicate decât suprafeţele cu rapiţă sau floarea soarelui, prin urmare neşansa pentru albine să se afle la locul şi momentul nepotrivit va fi mult mai mare.

 

 

Ce se poate face?

Ȋn primul rând se poate comunica eficient, plecând de la ideea că toţi avem aceleaşi drepturi şi obligaţii.

Apoi trebuie gândit lucid, fără patimă şi fiecare dintre noi apicultor sau fermier să ne punem următoarea ȋntrebare: Se poate face agricultură/apicultură fără folosirea insecticidelor?

Probabil apicultorii ȋşȋ vor spune că fermierii fac un abuz folosind insecticide, totuşi trebuie să ne gândim spre exemplu că nici noi apicultorii dacă nu folosim Varachet contra la Varroa destructor, ȋn doi – trei ani am fi cu stupii goi.

Tot aşa şi fermierii folosesc insecticidele de nevoie, fără ele de multe ori culturile agricole ar fi distruse ȋn totalitate. Nu poţi să vii cu explicaţii şi de asemenea cu soluţii de genul; ‚‚la mine ȋn gradină…’’, ‚‚dau cu sapa’’, ,‚agricultura bio’’ etc. Totuşi se face agricultura intensivă, există o piaţă, competiţie, populaţie ȋn creştere şi de aici decurg multe.

Cei care merg ȋn pastoral la rapiţă cu siguranţă aţi observat ce invazie de dăunător este, de asemenea aţi observat ce stropiri şi prin urmare ce cheltuieli are fermierul.
Toţi avem nevoie de o şansă, ȋnsă ori ce situaţie dusă la extrem este ȋntotdeauna nocivă pentru ambele părţi, chiar dacă la ȋnceput o parte pare că este ȋn avantaj.

DA trebuie cercetat mai departe!

Fermierul şi apicultorul trebuie să privească unul la celalalt ca doi parteneri, având ȋn vedere că ȋn urma polenizării câştigul este de ambele părţi, iar dacă unul pierde mai devreme sau mai târziu va pierde şi celălalt.

Legat de teoria conspiraţiei, cum că s-a dorit luarea deciziei de a interzice neonicotinoidele pentru a crea un dezavantaj competiţional României, eu nu cred ȋn acest lucru. La o simplă privire pe lista statelor care au votat ȋmpotriva folosirii aceste grupe de insecticide apare România precum şi statele vecine care chiar sunt serios afectate de această decizie. De asemenea observăm că multe state occidentale au votat pentru folosirea acestor substanţe.

Citind cercetări făcute de centre de cercetare din străinătate observăm o preocupare adâncă asupra acestui fenomen. Europa este tot mai mult dată ca exemplu de organizaţiile apicole şi de mediu din respectivele ţări. Prin urmare problema chiar exista, nu este inventată şi folosită ȋmpotriva României.

Există un fenomen, s-a luat o decizie, voi ce credeţi cum anume ar trebui gestionată ȋn continuare problema cu neonicotinoidele?


PS.
Ȋn timp ce scriam articolul mi-a venit informaţia cum că de astazi până pe 20 mai 2015 (80 zile), s-a facut din nou derogare de la UE pentru folosirea neonicotinoidelor pentru tratamentul la sămânţă. Bine au spus americanii ca Europa se scaldă ȋn birocraţie.

email

Comments

  1. Iulian

    Si pentru consumatorii acele substante sunt ciuma.
    Deci ce facem otravim consumatorii si albinele apicultorilor ca sa traiasca agricultorii?

    EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară)

    Substante ( neurotoxice) de tip-ul acetamiprid si imidacloprid pot afecta dezvoltarea sistemului nervos uman.
    http://www.efsa.europa.eu/en/press/news/131217

    1. Profile photo of admin
      admin Post author

      Ori ce fel de substanta chimica este ciuma, daca nu este respectat prospectul, din acest motiv exista timpi de pauza intre stropiri si recolta, pentru ca substanta chimica sa fie metabolizata. Daca citesti si articolul din linkul tau lucrurile sunt destul de limpezi: „Acceptable daily intake (ADI) – the amount of a specific substance in food or drinking water that can be ingested daily over a lifetime without an appreciable health risk.”
      Chiar si medicamentele din farmacie, daca sunt administrate asa cum nu trebuie pot fi chiar fatale omului. Ce sa facem atunci sa le interzicem, sau sa responsabilizam?
      In prezentul articolului nu am vrut si nici nu doresc sa fac pe avocatul diavolului, ci doar am incercat sa pun fata in fata intr-un mod cat mai elegant si echilibrat o problema arzatoare.

      1. Franco Frunzetti

        Cate studii cumulative de toxicitate s-au facut ? Asa luat separat fiecare substanta corect dozata nu e periculoasa dar rata imbolnavirilor de cancer si alte boli legate de calitatea mediului creste exponential conform statisticilor medicale.

  2. gigi

    Incerci sa-i impaci pe apicultori si pe agricultori in aceasta problema? Nu zau,pai de ce? Problema este clara aceste substante care sunt interzise acum si in sua si in restul europei,trebuiesc urgent scoase de pe piata romaneasca! Americanii,nemtii si englezii si-au gasit natia pe care sa o distruga si ne baga pe gat toate mizeriile!

    1. Profile photo of admin
      admin Post author

      Scopul meu nu a fost sa impac pe nimeni, ci sa fac o sinteza a problemei, privind din directia intereselor ambelor parti. O zi buna!

  3. Cornelia Ionescu

    Toti asa zisii avizati isi dau cu parerea. Romania ar fi trebuit sa analizeze riscurile asupra sanatatii oamenilor si apoi sa aprobe ceste otravuri. Eu sunt convinsa ca exista pe plan mondial produse care sa distruga ratisoara porumbului, dar poate sunt scumpe. Atunci ai sa-i otravim si pe romani lent si sigur. Nu intamplator suntem tara cu cei mai multi bolnavi de cancer. Ratisoara porumbului se combatea si acum 40 de ani fara ca sa fie omorate albinele. Trebuie sa inteleaga toti cei ce fac aceste tratamente ca albinele sunt primele vietati care semnaleaza pericolul acestor practicii. Ele saracele fac sacrificiul suprem pentru a ne atentiona, Sustin cu tarie ca produsele care omoara albinele sa fie intersise in tara noastra.
    Exista la Mogosoaia un Centru pentru DEzinsectie si Ecologizare. Acesta folosecte de 2-3 ani numai substante care omoara albinele din judetul Ilfov. Foloseste Aquq K’Otrine, produs destinat pentru combaterea insectelor zburatoare (tantari, muste ) din parcuri, zootehnie, etc. Dar s-au gandit sa stropeasca si prin satele adiacente comunelor unde au omorat toate albinele. nimeni nu intelege ce se intampla. Mai mult in parcuri se joaca copii. Credeti ca le este bine dupa astfel de stropiri cu aceasta otrava?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *