Ramele pentru stupi, cum au apărut și au revolutionat apicultura

Ramele pentru stupi sunt mult mai importante decat ne putem imagina in aces moment. Poate mulți dintre noi am putea crede că apicultura a fost mereu așa cum o știm acum. Adică, apicultorii aveau stupii construiti din butuci scobiti pe dinăuntru, poate stupi făcuți din nuiele ȋmpletite, sau cine știe, stupi făcuți din foastene de lemn de brad. De asemenea am putea crede că ȋnăuntru stupilor tradiționali din vechime, apicultorii așezau rame rudimentare, pe care apoi albinele construiau faguri.

Adevărul este că mulți stupi din vechime aratau similar cu coșnițele folosite ȋn prezent de apicultori pentru a prinde roiuri naturale. Dacă stupii de acum mai bine de 200 ani erau cu adevărat construiți din butuci scobiți sau nuiele ȋmpletite, ramele ȋn schimb lipseau cu desăvȃrșire.

Albinele construiau faguri direct pe pereții stupului, iar apoi apicultorii ȋn timpul culesului pur și simplu tăiau cu ajutorul unui cuțit fagurii cu miere, lăsȃnd puietul intact. Totuși această manevră era resimțită profund negativ de către albine. Vă puteți da seama cȃte albine erau omorȃte de fumul ȋnecăcios cu care apicultorul le amețea. Faptul că albinele construiesc fagurii de sus ȋn jos, prin urmare de pe capac spre fundul stupului, făcea ca ori ce intervenție ȋntr-o familie de albine să fie o adevărată corvoadă, apicultorului fiindu-i astfel paractic imposibil să facă observații cu ceea ce se ȋntȃmpla ȋn stup. De asemenea mierea fiind foarte aproape de puiet, prin taierea fagurilor cu miere se prea poate să fie rănit și puietul, iar de aici pȃnă la declanșarea mortalității ȋn stup și a izbucnirii unei epidemii nu era decȃt un pas. Acest procedeu se putea aplica doar atunci cȃnd stupul era construit din butuc de lemn cu capac.

Cel mai nociv era atunci cȃnd se foloseau coșnițe din paie sau nuiele, dintr-o singura bucată. Acolo erau amplasate familiile de albine folosite exclusiv pentru producție. Ȋn timpul culesului, respectivele coșnițe erau afumate puternic, albinele cădeau amețite sau moarte de pe rame, iar apicultorul ulterior extragea tot ce se găsea ȋnăutru, faguri, ceară, miere.

Trist, dar așa a fost

 Ramele pentru stupi, care a fost punctul premergător apariției?

Ȋn 1838 Johann Dzierzon, părintele apiculturii moderne, de care se pare că majoritatea apicultorilor habar nu știm cine a fost, a descoperit că albinele construiesc ȋn stupii tradiționali, faguri ce sunt așezați paralel unul față de celălalt și ȋntre care, foarte importat, lasă mereu distanțe fixe, de 6-8 mm. Acest spațiu a primit denumirea de “spațiul albinelor”, pentru că prin acest spațiu albinele circulă printre faguri. Te rog să privești poza din stanga și cu siguranța vei ȋnțelege.

Ȋntr-un stup modern, dacă ȋntre două rame sau ȋntre ultima ramă și diafragmă apicultorul lasă un spațiu mai mare decȃt trebuie, atunci albinele construiesc acolo un fagure suplimentar și mulți dintre noi ne-am trezit cu această problemă atunci cȃnd am lăsat, mai ales primăvara, un spațiu mai mare ȋntre rame. Așa că atenție la „spațiul albinelor”!

Johann Dzierzon a folosit această descoperire pentru creerea primelor rame mobile, fiind astfel pionierul stupăritului modern.

Munca lui Johann Dzierzon a fost ȋncununată de către Lorenzo Lorraine Longstroth, un alt apicultor strălucit. Acesta a tradus scrierile lui Johann Dzierzon și a folosit descoperirea cu privire la “spațiul albinelor” creand  ramele pentru stupi pe care le cunoaștem noi ȋn ziua de astăzi. De asemenea Longstroth a fost un pionier ȋn creerea stupilor moderni, mulți dintre noi auzind de stupii Longstroth.

Prin creerea ramelor, fagurii pot fi inspectați de către apicultor, pot fi ȋnlocuiți, etc. Deci prin creerea lor se poate practica apicultura din ziua de astazi,  fără aceastea, chiar dacă acum ramele pentru stupi sunt doar niște consumabile cărora apicultorii nici nu le dau multă importanță, apicultura ar fi fost o ȋndeletnicire greoaie și tristă.

Așa că data viitoare cȃnd folosiți rame vă rog să vă gȃndiți la „spațiul albinelor” și la faptul că odată, un apicultor pasionat, care a petrecut ȋn singuratate alături doar de albine a avut o idee pe care a ȋmpărtășit-o tuturor, de dragul apiculturii și cred că mai mult, de dragul albinelor.

Cu prietenie,

Nicu

email

Comments

  1. razvan

    inainte de a lacrima peste traditii, puneti mana pe gramatica (” …de care se pare că majoritatea apicultorilor habar nu știm cine a fost”…), faceti acordurile cum scrie in carte si documentati-va despre rolul dimensionarii ramelor si celulelor prefabricate in raspandirea parazitului Varoa, despre deranjarea stupului dupa aplombul semidoct al apicultorului, etc. Cu ocazia asta veti afla si ca se numea Langsroth si nu Longsroth, macar.

    1. Profile photo of admin
      admin Post author

      Salut,

      In primul rand vreau sa va spun ca nu lacrimez „‘peste traditii”, articolul de fata neavand nici o legatura cu acest lucru. Apoi legat de presupusul dezacord facut, daca erati putin atent la prezentul articol si bineinteles daca citeati si alte articole, ati fii observat ca de multe ori atunci cand ma refer la apicultori ma includ si pe mine, folosind de foarte multe ori persoana intai plural. Prin urmare ” … de care se pare ca (noi) majoritatea apicultorilor habar nu stim cine a fost”) nu prezinta nici un dezacord.
      In legatura cu dimensionarea ramelor, raspandirea parazitului Varroa, articolul de fata nu si-a propus aceste subiecte. Eu ca apicultor si ca blogger nu am sugerat ca sunt cel mai bun apicultor. Pentru mine apicultura este doar o pasiune, iar acest blog este o modalitate de a impartasii cunostiintele mele celor poate mai putin pregatiti. Daca dumneavoastra considerati ca aveti mult mai mult de oferit celor incepatori si nu numai, va invit sa scrieti articole si sa ajutati. Daca nu aveti propriul blog eu sunt dispus la colaborare si va invit sa scrieti chiar aici. Comentariul dumneavoastra, pentru care va multumesc mi-a adus aminte de un articol scris de domnul Plesu: http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/despre-gaini-si-gramatica .
      Toate cele bune!

  2. Nicoleta

    Frumos articol si de mare folos !

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *