Varroa mi-a ucis jumătate din familiile de albine

  • Sharebar

S-a întâmplat acum mulţi ani. Îmi aduc aminte că în primii trei ani de apicultură  nu am fost conştient de importanţa tratamentului împotriva acarianului Varroa destructor.

Moşul de la care am învăţat apicultură m-a învăţat cum să fac şi din ce motiv să fac tratamentul împotriva acestui dăunător, dar am tratat totul cu multă superficialitate.

E adevărat că am făcut tratamentul, dar nu am urmărit după tratament numărul acarienilor morţi pe fundul stupului şi nu am fost atent deloc la numărul de zile de la un tratament la altul.

Cu siguranţă făceam acest lucru dacă ştiam ce poate face acest dăunător când are muschiul încordat.

Şi a venit luna decembrie, înainte de Crăciun s-a ivit o fereastră în iarnă şi m-am hotărât să scot albinele moarte de pe fundul stupului.

Acum ţine-te Nicule! Am scos atâtea albine moarte că la anumiţi stupi am şi ridicat podişoarele să văd dacă a mai rămas ceva albine înăuntru.

Ţin minte că aveam o căciulă pe cap pe care am dat-o jos şi am umplut-o cu albine moarte, mă durea sufletul! Cel mai rău era că nu ştiam din ce motiv se întâmplă asta.

Am golit toate albinele pe capacul unui stup şi atunci am observat cum insecte cât un vârf de ac, de culoare maronie se scurgeau ca ţărâna printre albinele moarte, pur şi simplu au acoperit tabla de pe capac.

A fost prima dată când am văzut acest dăunător, dar cel mai grav a fost că încă nu am văzut tot răul pe care îl poate face!

Nu a trebuit să aştept mult ca să văd ce anume mai poate face acest parazit. În primăvară din opt familii de albine mi-au murit patru şi ceilalţi patru rămăşi nu erau în starea cea mai bună.

Printre ramele rămase cu miere căpăcită peste care duhnea  excrementele muribundelor, ghemuleţe de albine cârcite în îmbrăţişarea morţii au rămas martore la masacrul din timpul iernii.

Pentru albine a fost un măcel, pentru mine o lecţie !

Ce este Varroa destructor?

Este parazitul care pentru că s-a adaptat la modul de reproducere al albinelor are impactul cel mai negativ asupra apiculturii.

Deşi parazitează şi alte insecte care consumă nectarul florilor, acest parazit se reproduce doar pe albine. Se pare că de exemplu bondarii sunt folosiţi doar ca mijloc de transport, varroa nu se reproduce în cuibul lor.

Cum anume s-au adaptat la modul de reproducere al albinelor?

Femela de Varroa este atrasă de feromonii excretaţi de larvele care trimit în acest mod semnal că sunt pregătite să treacă în faza în care albina lucrătoare trebuie să le căpăcească celula.

Parazitul s-a adaptat la acest feromon şi atunci când semnalul apare, femela de varroa intră în respectiva celulă şi se aşează pe fundul ei. Fiind prea mică albinele nu o pot scoate afară, aşa că o ignoră şi îşi continuă munca în continuare.

În respectiva celulă femela depune câte un ou la circa 30 ore. Din primul ou nefecundat o să iasă un mascul, iar din restul de obicei  doar femele. Într-o celulă de trântor acarianul poate depune până la 7-8  ouă, iar în  cele de albină lucrătoare 3-6.

După o săptămână de la eclozionarea ouălor de varroa, indivizii încep să se împerecheze în celula căpăcită. După împerechere masculul îşi ia la reverede de la viaţă mulţumit că şi-a făcut treaba de bărbat.

Trăiesc doar femelele, care apoi când albina se eliberează din celula căpăcită, încep să iasă din respectiva celulă şi se împrăştie în stup.

Acarianul s-a adaptat atât de bine la modul de reproducere al albinelor încât atunci când albina este complet dezvoltată şi păduchii din genul varroa sunt complet dezvoltaţi şi pregătiţi să iasă din celula  pentru a parazita celelalte albine din stup.

Păduchii care nu au apucat să se dezvolte complet atunci când albina tânără este dezvoltată complet şi părăseşte celula în care a fost împupată, de obicei mor.

Cum dăunează?

Varroa se aşează pe larvele de trântor  de cele mai multe ori, iar când este infecţie mai ridicată păduchii parazitează chiar şi larvele de albină lucrătoare.

Acarianul începe să sugă din hemolimfa larvelor, iar dacă pe o anumită larvă numărul paraziţilor este ridicat, respectiva larvă moare.

Varroa se fixează pe toracele, abdomenul şi membrele trântorilor, dar şi pe albinele lucrătoare  şi la fel ca în cazul larvelor încep să se hrănească cu hemolimfa neputincioaselor insecte.

În locul în care acarianul înţeapă se produce o rană, iar albina este predispusă la infecţii.

Apoi având în vedere că se hrăneşte cu hemolimfă, albinele încep să fie tot mai slăbite, trăiesc mai puţin, mortalitatea în stup începe să fie ridicată.

Albinele infestate cu Varroa prezintă malformaţii, aripi deformate şi mor prematur.

Problema este mai complicată iarna pentru că albinele trebuie să supravieţuiască 5-6 luni, până când o altă generaţie de albine în primăvară o să le ia locul.

Însă pentru că varroa le consumă corpul gras, albinele trăiesc mai puţin, iar dacă infecţia cu varroa este puternică de multe ori, ca în cazul meu, familiile de albine nu mai apucă sfârşitul iernii, stupul moare, iar apicultorul are mâinile legate.

Ce e de făcut?

Tratamentul cu Varachet, soluţia cea mai simplă

Întâi trebuie să ştii următoarele:

-          Varroa trăieşte 2 -3 luni vara şi 4-6 luni iarna;

-          Masculul de varroa are durata de dezvoltare de 5 – 7 zile, iar femela de 7-9 zile;

Varroa aflat în celule căpăcite este protejat de tratamentul cu Varachet

Prin urmare tratamentul care-i priveşte pe adulţii de varroa trebuie  repetat la 7 zile, maxim 10, astfel încât adulţi după ce au ieşit din celula unde s-au împerecheat să nu aibă timp să depună alte ouă, iar albinele să căpăcească respectiva celulă.

Dacă  faci trei tratamente legate unul de celălalt sunt cele mai mari şanse ca albinele să scape de parazit.

Totuşi ca să fi 100% sigur că ai făcut o treabă bună, iar în perioada iernii cel puţin în privinţa păduchilor să ai certitudinea că nu mai ai nici o problemă, atunci încă un tratament când nu mai există puiet căpăcit este foarte indicat.

Atenţie!!!

Când faci tratamentul stupul trebuie etanşeizat astfel încât să ai maxim de efect !

Eu folosesc doar Varachet, iar până acum şi nu am mai avut probleme cu Varroa, mulţi apicultori folosesc şi alte soluţii cum ar fi benzile de  Mavrirol, care oferă o mai mare siguranţă iernării albinelor.

Tu ce tratamente foloseşti în ceea ce priveşte acest parazit? M-ar interesa foarte mult ce soluţii foloseşti şi de asemenea preţul pentru că de multe ori medicamentele sunt destul de scumpe.

Dacă ai o fermă ecologică cum procedezi, cum stai cu Varroa în stupina ta?

Cu prietenie,


Nicu

This entry was posted in Albine, Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>